Este Tulburarea în care pacientul are:
- „obsesii” (gânduri, impulsuri sau imagini persistente care cauzează anxietate sau distres)
- „compulsii” („ritualuri”, comportamente repetitive sau acte mentale, prin care clientul crede că poate reduce anxietatea sau preveni confruntarea cu un eveniment sau stimul anxios)
Obsesiile sunt idei, gânduri, imagini metale și impulsuri involuntare și neplăcute, împotriva cărora persoana luptă. Sunt percepute drept supărătoare și necugetate iar pacientul încearcă să le contracareze, să le ignore sau să le suprime. Temele cele mai frecvente ale obsesiilor sunt: murdăria, contaminarea, sacrilegiul, sexualitatea, dezordinea, frica de a fi responsabil de moartea cuiva sau de producerea unor catastrofe. Acestea afectează persoana în reprize prelungite și pot ajunge până la 8 ore pe zi, în formele cele mai grave. Vinovăția pe care o antrenează obsesiile este resimțită puternic.
Compulsiile sunt comportamente repetitive sau stereotipe (verificări, contabilizare, curățenie, ordine), care survin ca reacție la o obsesie, pentru a împiedica apariția unui eveniment puțin probabil sau a unui sentiment de disconfort. Pacientul se simte obligat să le îndeplinească, pentru a diminua angoasa legată de gândurile obsedante. Totuși, această scădere a angoasei este doar temporară. Uneori, executarea ritualurilor poate fi urmată de o angoasă și mai puternică, care va genera ritualuri noi. În cazurile grave, ritualizarea va acapara întreaga viață a persoanei și, uneori, îi va implica și pe cei din anturaj.
TOC poate fi considerată fobia de anumite gânduri, care, ca şi orice tip de fobie, este menṭinută prin evitare. Această asociere dintre gândurile obsesive şi distresul emoṭional poate fi stinsă dacă pacientul reuşeşte să gândească până la capăt gândurile obsesive, fără să încerce să le evite sau să le neutralizeze prin ritualuri