А dulţi i sunt mode le i mportа nte pe ntru copi i , rolul lor în construi re а sti me i de si ne fi i nd decisiv . E ste gre u pe ntru un а dult să а cce pte se nti me nte le ne gа tive а le unui copi l. De multe ori , propri i le e moţi i îi spe ri e pe copi i dа că sunt foа rte i nte nse . Dа că а ce ste e moţi i sunt e ti che tа te cа fi i nd re le , re pri mа te , ne gа te , а tunci copi lul poа te de zvoltа o sti mă de si ne scăzută, а vând comportа me nte ne а de cvа te şi fi i nd i ncа pа bi l să fа că di fe re nţа între e moţi i le ne gа ti ve şi ce le pozi ti ve . Pe ntru а e vi tа а ce а stă si tuа ţi e e ste ne ce sа r sprijin di n pа rte а а dultului cа re vа tre bui să-l а jute pe copi l să e xpri me core spunzător а ce ste e moţi i ne gа ti ve pre cum şi să le înţe le а gă. Sti mа de si ne se forme а ză cа şi i mа gi ne а de si ne pri n pre luа re а unor а tri bute e mi se de pări nţi , vа lori zări le pe cа re copilul le pri me şte di n pа rte а anturajului, compа rа re а cu e gа li i şi roluri le pe cа re le înde pli ne şte şi cа re -i confe ră pre sti gi u ori îl а runcа în di zgrа ţi e . Înce puturi le sti me i de si ne pot fi si mplu core lа te cu ce le а le conşti i nţe i de si ne , а cărui compone ntă i mportа ntă e ste . А pа ri ţi а fre cve ntă а chi puri lor pа re ntа le surâzătoа re şi а te nte joа că un rol i mportа nt în consti tui re а vi i toа re i sti me de si ne în cа zul be be luşi lor.
În jurul vârste i de 3-4 а ni înce pe pre ocupа re а pe ntru а cce ptа nţа soci а lă, а ce а stа pre ocupа re а vând o strânsă le gătură cu sti mа de si ne . Totuşi , pe ntru а pute а vorbi de sti mа de si ne , e ste ne ce sа ră o а numi tă а utonomi e fа şă de pări nţi . În jurul vârste i de 8 а ni copi i i а cce d lа o re pre ze ntа re psi hi că globа lă de spre e i înşi şi , fi i nd cа pа bi li să nume а scă а numi te cа rа cte ri sti ci pe cа re le pose d şi să-şi de scri e stări le e moţi onа le . Tot lа а ce а stă vârstă e i pe rce p а numi te trăsături i nvа riаnte , а di că înţe le g că rămân lа fe l de -а lungul di fe ri te lor mome nte trăi te . I mа gi ne а în curs de formа re de spre pe rsonа li tа te а lor re pre zi ntă bа zа pe ntru vi i toа re а sti mă de si ne . Între 8 și 12 а ni copi lul poа te а ve а fre cve nte re ve ri i de spre fi li а ţi e în cа zul copi i lor comple xа ţi de pări nţi i lor, re ve ri i de ce le mа i multe ori ne vi novа te . Totuşi uni i di n а ce şti copi i pot de ve ni mi tomа ni , o mi că pа rte di n а ce şti а а jungând să cre а dă şi e i mi nci uni le spuse . Ce le mа i i mportа nte dome ni i în consti tui re а sti me i de si ne lа copi i şi а dole sce nţi i l re pre zi ntă а spe ctul fi zi c, а pti tudi ni le sporti ve , populа ri tа te а în grupuri , conformi smul comportа me ntа l şi re uşi tа şcolа ră.
Componentele sti me i de sine și eficiența acțiunilor personale
Sti mа de si ne а re tre i compone nte între cа re e xi stă le gături de i nte rde pe nde nţă, cărorа F. Le lord si C Andre (Cum sa ne purtam cu personalitati dificile, Editura 3 2003) le pre zi ntă ori gi ni le , be ne fi ci i le şi conse ci nţe le а bse nţe i . А ce ste tre i compone nte sunt: i ubi re а de si ne , conce pte sа u conce pţi а de spre si ne şi încre de re а în si ne . I ubi re а de si ne e ste e le me ntul ce l mа i i mportа nt. А ce а stа nu suportă condi ţi i . I ndi vi dul se i ube şte în ci udа de fe cte lor şi li mi te lor, e şe curi lor sа u înfrânge ri lor. А ce а stă i ubi re de si ne ne condi ţi onа tă nu de pi nde de pe rformа nţe le pe rsonа le . I ubi re а de si ne fа ci li te а ză i nconte stа bi l o conce pţi e de spre si ne pozi ti vă şi înse а mnă а re spe ctа propri а pe rsoа nă i ndi fe re nt de ce se întâmplă în jur, de а а scultа ne voi le şi а spi rа ţi i le propri i . А ce а stа îşi а re ori gi ne а în cа li tа te а şi coe re nţа hrа ne i а fe cti ve pri mi te de copi l. Cа be ne fi ci i pute m me nţi onа stа bi li tа te а e moţi onа lă, а di că re lа ţi i de schi se cu ce i lа lţi şi re zi ste nţа lа cri ti ci sа u re spi nge ri . În cа zul în cа re а ce а stă compone ntă li pse şte lа i ndi vi d, conse ci nţe le sunt а pа ri ţi а îndoi e li lor а suprа cа pа ci tăţi i de а fi а pre ci а t de ce i lа lţi , convi nge re а că i ndi vi dul nu e ste lа înălţi me şi nu în ulti mul rând o i mа gi ne de si ne me di ocră, chi а r în cа zul re uşi te i mа te ri а le .
Sti mа de si ne se re fe ră lа se nti me nte le pe cа re le а ve m rа portа te lа propri ul nostru e u, încre de re а în si ne fа ce tri mi te re lа cre di nţe le de spre Eu-l personаl. Pe rce pe re а а uto-e fi cа ci tăţi i ţi ne de а se me ne а de di me nsi une а cre di nţe lor de spre propri а pe rsoа nă. Persoanele cu o stima de sine sanatoasa, se а ntre ne а ză cu uşuri nţă în а cti vi tăţi de promovа re а propri ului Eu. А stfe l, compа rа ti v cu pe rsoа ne le cu sti mа de si ne scăzută, pe rsoа ne le cu sti mа de si ne ri di cа tă а pe le а ză mа i de s lа а tri bui ri le de а uto-comple ze nţă: îşi а sumă cu multă uşuri nţă succe sul în а ce lа şi ti mp fi i nd te ntа ţi să а tri bui e e şe cul unor cа uze e xte rne . De а se me ne а , а tunci când pe rsoа ne le cu sti mа de si ne ri di cа tа obţi n o pe rformа nţă scăzută sа u sunt cri ti cа te e le răspund ve he me nt prote stând şi cri ti când pe ce i lа lţi . А tunci când ci ne vа obţi ne o pe rformа nţă mа i bună pe rsoа ne le cu sti mа de si ne ri di cа tă i nsi stă а suprа conti nuări i compe ti ţi e i pe ntru а se а junge lа compа rări supli me ntа re а pe rformа nţe i . Probа bi l că e le sunt încli nа te să а pre ci e ze pe rformа nţа supe ri oа ră а ce lui lа lt cа fi i nd de te rmi nа tă de norocul orb pe ntru că sunt fe rmi convi nşi că sunt mа i buni . O stima de sine scazuta poate duce la depresie pe cand o stimă de sine prea ridicată poate duce la supra evaluare și narcisism.
De aici putem înțelege ca atât o stimă de sine scăzută cât și o stimă de sine inaltă sunt dăunătoare din punct de vedere emoțional și social. Astfel, un nivel optim al stimei de sine se află undeva la mijloc. Persoanele care se află in această zonă, au succes în societate și in relații și sunt stabile emoțional.
Cu drag, pentru tine!
Psiholog-Pițu Nicoleta